De ce nu sunt bani în Sănătatea românească?

An de an, banii pentru Sănătate se termină cu câteva luni înainte de sfârşitul anului, bolnavii nu mai pot face investigaţii pentru monitorizarea afecţiunilor de care suferă, nu-şi mai pot continua tratamentele, iar medicii devin neputincioşi. Nu mai departe de finalul lunii trecute, Guvernul României a trebuit să suplimenteze fondurile pentru Sănătate, printr-o rectificare bugetară, fiindcă banii s-au terminat încă de la sfârşitul lunii septembrie. Aceste probleme nu ar trebui să existe, iar astfel de soluţii nu ar fi necesare dacă cheltuielile din sistem ar fi mai transparente şi dacă distribuirea banilor s-ar face în mod corect.

Dezechilibre în finanţarea spitalelor

Una dintre principalele probleme este finanţarea incorectă a spitalelor. De exemplu, Institutul Clinic Fundeni, care tratează an de an mai ales bolnavi veniţi din ţară şi de la alte spitale din Bucureşti, are deja depăşiri de buget de aproximativ 28 de milioane de lei, după primele nouă luni ale acestui an, potrivit managerului general, dr. Carmen Orban. Ceea ce înseamnă că bugetul alocat acestui spital este mult prea mic în comparaţie cu realizările sale reale.

Aşa se întâmplă în mai multe spitale mari, de urgenţă, din ţară, cum este şi Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Capitală. „Avem 20.000 de cazuri de anul trecut şi de anul acesta care nu au fost plătite”, spune managerul Alexandru Ciocâlteu, care a fost şi preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în perioada 1999-2000.

În acelaşi timp, unităţi cum este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, care este finanţat ca un spital regional, nu are aparatura şi specialiştii necesari pentru a atinge standardul impus. De aceea, cazurile grave sunt trimise către alte unităţi medicale, semnalează medicul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. El spune că „Ministerul Sănătăţii a început deja demersurile pentru ca anul viitor să existe un nou model de finanţare a spitalelor, în funcţie de realizările reale”.

Înalta tehnologie este risipită

„Întâi de toate, este nevoie de o planificare a serviciilor de sănătate. De exemplu, toată tehnologia înaltă trebuie să fie concentrată în anumite unităţi, nu risipită peste tot în ţară, unde nu este utilizată la maximum”, este de părere medicul Aurora Dragomirişteanu, fost medic-şef la CNAS, actual director al Registrului Naţional de Celule Stem Hematopoietice. Citește articolul complet pe adevarul.ro

Autor: Andrada Floria

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *