Conferinţa “Administrarea privată a asigurărilor de sănătate – de la complementaritate la exclusivitate” – 1-4 martie 2012, Sinaia

În perioada 1-4 mai, a avut loc la Sinaia conferinţa naţională “Administrarea privată a asigurărilor de sănătate – de la complementaritate la exclusivitate”, prima conferinţă realizată în 2012 sub egida Amfiteatrul de Sănătate, împreună cu AEGEEA Group Consulting. Conferinţa a beneficiat de prezenţa celor trei secretari de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel şi dr. Cristian Anton Irimie.

În urma discuţiilor, profesioniştii din sănătate reuniţi cu această ocazie au propus un model de schemă funcţională pentru un sistem de asigurări de sănătate sustenabil, care să poată fi implementat în  România în contextul socioeconomic actual.

Model de schemă funcţională pentru un sistem de asigurări de sănătate sustenabil

În prezent, sistemul de asigurări de sănătate este decredibilizat şi descalificat din cauza multiplelor disfuncţionalităţi existente, care au consecinţe majore asupra întregii populatii a României:
•    Insuficienta reglementare privind competenţele şi răspunderea instituţională (MS, CNAS: responsabilităţi şi sancţiuni);
•    Lipsa reglementărilor privind ierahizarea organelor de conducere ale CNAS (Adunarea Reprezentanţilor, Consiliul de administraţie, Preşedinte);
•    Monopolizarea informaţiilor şi a deciziilor la nivelul CNAS;
•    Lipsa reglementărilor privind controlul sistemului;
•    Hipercentralizarea sistemului (CNAS);
•    Lipsa unei pieţe concurenţiale în asigurările de sănătate.

La baza modelului propus rezidă urmatoarele principii:
•    Autonomia sistemului;
•    Separarea funcţiilor (reglementare, operare şi control);
•    Asigurare socială, asigurare complementară şi asigurare suplimentară şi/sau substitutivă;
•    Solidaritatea şi subsidiaritatea;
•    Concurenţa între  asiguratori;
•    Libera alegere a asiguratorului şi a furnizorului de către  asiguraţi;
•    Transparenţa;
•    Principiul garantării de către  stat.

Modelul propus şi agreat este structurat pe două axe, astfel:
•    Separarea pe axa verticală a celor trei funcţii principale ale sistemului:
–   Reglementare;
–   Operare;
–   Control.
•    Separarea pe axa orizontală a celor trei componente majore:
–   Organizare;
–   Informaţii;
–   Bani.
Esenţa schemei este reprezentată de consolidarea componentei sociale (după modelul şi principiile existente şi în prezent) şi de diversificarea tipurilor de asigurare prin introducerea unei componente private complementare, suplimentare sau substitutive.

Obiective avute în vedere prin proiectarea sistemului de asigurări de sănătate pe aceasta structură:
•    Crearea unor condiţii minime de etică şi echitate în sistem, prin separarea autorităţii cu rol de reglementare de autoritatea cu rol de administrare;
•    Autonomie şi descentralizare în administrarea Fondului de asigurări de sănătate;
•    Echilibrarea financiară a sistemului prin înlăturarea discriminării diferitelor categorii sociale şi largirea bazei de plătitori;
•    Operarea sistemului în condiţiile liberei concurenţe atât la nivelul asiguratorilor, cat şi la nivelul furnizorilor de servicii medicale.

Fig. 1. Schema funcţională a unui sistem de asigurări de sănătate

A1 – Asigurarea pachetului social – obligatorie pentru orice persoană care realizează venituri;
A2 – Asigurarea pachetului social – componentă suplimentară – obligatorie pentru orice persoană care realizează venituri şi are în întreţinere soţ/soţie, părinţi, copii (plata pentru coasiguraţi); Se aplică în situaţia în care venitul per membru de familie depăşeşte un anumit nivel social (prag social: PS1); procent propus: 10% / coasigurat;
A3 – Asigurarea pachetului complementar – obligatorie pentru orice persoană care realizează venituri care depăşesc un anumit nivel social (prag social: PS2);
A4 – Asigurarea pachetului suplimentar – opţionala pentru orice asigurat;
A5 – Asigurarea pachetului social în regim privat – opţionala pentru orice asigurat;
S1 – Suma calculată ca procent din totalul obligaţiilor de plată (pentru asigurarea sociala datorata la nivelul ANAF, la care se adauga S3) şi alocata către  casele regionale şi CASAOPSNAJ pe baza criteriului „per capita”; procent „per capita” propus: 75%;
S2 – Suma calculata ca procent din totalul obligatiilor de plata (pentru asigurarea socială datorată la nivelul ANAF, la care se adaugă S3) şi alocată către  casele regionale şi CASAOPSNAJ pe baza unor criterii de redistribuire stabilite de către  ANRAS; procent de redistribuire propus: 25%;
S3 – Suma calculată ca procent din totalul sumei reprezentând asigurarea substitutivă (A5) virată de către  casele private cătreANAF sub forma unei cote de solidaritate; procent propus: 25%.

În modelul elaborat, singura instituţie care rămâne la nivel central are rol de reglementare a sistemului de asigurări de sănătate şi rol de implementare a reglementărilor. Această instituţie este reprezentată de către:

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Asigurările de Sănătate – ANRAS
Structuri de conducere:
•    Consiliul reprezentanţilor (organ suprem de conducere):
GUVERN – 2 membri:
–  1 membru – Ministerul Sănătăţii;
–  1 membru – Ministerul de Finanţe;
OPERATORI – 4 membri:
–    2 membri – asiguratori publici (case regionale);
–  2 membri – asiguratori privaţi;
BENEFICIARI – 4 membri:
–   2 membri – Confederaţiile sindicale (pentru salariaţi);
–    1 membru – Confederaţiile patronale, altele decât cele medicale (pentru auto-asiguraţi);
–   1 membru – Asociaţiile pacienţilor;
FURNIZORI – 1 membru:
–  1 membru – Asociaţiile patronale ale furnizorilor de servicii din sistem;
ORGANISME SPECIALIZATE – 2 membri:
–   1 membru – CSA;
–  1 membru – Consiliul Concurenţei;
ORGANISME PROFESIONALE – 2:
–   1 membru – Colegiul Medicilor din  România;
–   1 membru – Colegiul Farmaciştilor din  România;
TOTAL: 15 membri.
•    Preşedintele este propus de către  Consiliul Reprezentanţilor prin vot şi validat de către  Parlamentul României.

Fig. 2. Structura Consiliului Reprezentanţilor

 

 

 

 

 

Fig. 3. ANRAS – schema sistemului informaţional

Casele Regionale de Asigurări de Sănătate

Structura Casei Regionale:
•    Adunarea Reprezentanţilor (organ suprem de conducere);
•    Preşedinte propus de către Adunarea Reprezentanţilor şi validat de către  Parlamentul României pe baza unor criterii stabilite de către  ANRAS;
•    Casa Regională are structura centrală organizată pe regiune şi oficii teritoriale în judeţe şi localităţile mari din judeţe.

Măsuri propuse:
•    Reproiectarea sistemului pe modelul a 8-10 case regionale, CASAOPSNAJ şi 8-10 operatori privaţi, care funcţionează astfel încât să asigure un echilibru între  componenta socială publica şi cea privată.
•    Infiinţarea ANRAS pentru asigurarea separării funcţiei de reglementare de funcţia de gestionare a banilor.
•    Diversificarea tipurilor de asigurări prin introducerea asigurărilor complementare obligatorii şi suplimentare/substitutive opţionale:
–   Asigurare socială – obligatorie (toate categoriile de persoane cu venituri);
–   Asigurare suplimentară socială (pentru coasiguraţi: soţ/soţie, părinţi, copii) – obligatorie (pentru persoane cu venituri pe membru al familiei peste pragul social 1);
–   Asigurare complementară privată – obligatorie (pentru persoane cu venituri peste pragul social 2);
–   Asigurare suplimentară/substitutivă privată – opţională (25% cota de solidaritate).
În vederea acoperirii întregii palete de servicii, opţiuni, drepturi şi alternative.
•    Lărgirea bazei de plătitori prin eliminarea criteriilor de exceptare de la plata contribuţiei, altele decat cel social;
•    Garantarea de către  stat a eficienţei în colectarea fondului;
•    Organizarea Caselor Regionale de Asigurări de Sănătate;
•    Organizarea operatorilor privaţi, cu acoperire naţionala, similar CASAOPSNAJ.

Rezultate aşteptate:
•    Eliminarea monopolului informaţional (CNAS) şi decizional (separarea funcţiilor în sistem);
•    Creşterea capacităţii de finanţare prin:
–  Diversificarea tipurilor de asigurare;
–  Lărgirea bazei de platitori.
•    Creşterea performanţei sistemului prin:
–   Încurajarea liberei concurenţe între:
–   Asiguratori;
–   Furnizori de servicii medicale.
•    Garantarea de către stat a eficienţei colectîrii fondului.

Participanţi la elaborarea modelului:
•    Experţii Aegeea Group;
•    Reprezentanţi:
–   Alianţa pentru Sănătate din  România;
–   Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din  România;
–   Case de Asigurări de Sănătate;
–   Spitale şi alti furnizori de servicii medicale;
–   Direcţii de Sănătate Publică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *